E violin virgen
Promer parti

Ora mainta habri su cortina e ta busca un luga pa drumi, despues cu henter marduga el a cana rond riba caya y tosa sin piedad manera un hende cu tin pulmonia. E friedad tabata seca su lipnan, su man-nan tabata bira stijf y converti su cara manera di un spirito, mientras henter su curpa ta tembla. Diego a custuma cu e frieu; añas atras el a nace ariba un dia cu e awa a bira un clompi di ijs. Apenas un par di dia naci, e verplester a pone ariba e balcon den tur e frieu pa asina por a haci su camber limpi.

Pero esaki awo si e no tabata por cu ne. Hasta su cabei den tur e biento fuerte e anochi ei, no tabata wanta e frieu mane sa ta custumber. E frieu tabata penetra tur parti di su curpa, apesar di tur e pañanan cu e ta tin bisti un ariba otro. Ta parce cu nada no tabata yuda e biaha aki. Asta su celebro a mane para un rato, mescos cu un oloshi cu falta cuerde.

E marduga aki el a cana henter ora cu cara abou ta piki e cabitonan di cigaria riba caya. Su lipnan paars tabata tur na blaar di e cabitonan cu e ta huma.
El a drenta sali e cayanan unda esnan cu ta proteha tras di un heki di hero ta biba, en busca di un moneda cu por yud'e pasa su dia. E lus di caya ta manda asina un claridad, cu hasta un feneta bo por haya bek rib'e caminda. Pero net un cen cu por a cai fo'i e saco di un carson, si no ta blenk den su wowo ainda. Diego a dicidi di sinta un band'ei ariba un pleinchi, pa e sosega un rato prome cu e sigui cana den direccion di un otro bario. E dia aki cu ta transcuriendo si no a trece nada p'ele.
"Otro dianan mi sa haya algo di come di e bisiña cu a warda e sobra di e dia anterior, paso e sa cu mi ta pasa ei banda.


Un pida carni cu casi nan a morde aden, su aros mejicano y un berdura cu ta desconoci pa mi. Otro biaha ta solamente un aros seco sin su saus, nan ta laga pa mi. Pero e Grandi ta cu mi. Sa tin dia cu ni come mi no ke come e resto cu nan ta laga atras pa mi. Mi stoma no ta duna e momentonan ei y ta boltia cada biaha cu mi habri e saco di papel den cual tin un of otro lora."

E merdia ei e ta cana manera un persona sin compas, cu un sapato di cual e dede grandi ta sali afo. Mescos cu pashent di un manicomio, e ta cana rond ta wak abou so. E no ta maha cu niun hende y ningun di e pasantenan no ta haci caso di dje.
Un ora un ora e ta hisa su plant'i man, como un indicacion pa nan por dun'e un ki cu ta pa e por cumpra sea algo di come of di bebe. Su aparencia, un paña tur ranfuña na su curpa cu ta hole stinki y cu un cabei tur bruha, ta motibo pa spanta tur hende. Durante cu e ta cana, e ta pensa con algun tempo pasa ainda e tabata biba den un cas y awor ni esei e no tin mas.
"Mi no por culpa niun hende cu mi a para bira asina. Esaki ta debi na mi mes; un falta di compromiso cu mi mes. Si mi no a habri mi boca, mi lo no a perde mi trabou. Si mi no a neglisha mi casa cu mi yiunan, awe mi por ta felis ainda cu nan. Si mi a regla mi asuntonan via un notario, awe ainda mi lo ta tin algun di mi pertenencianan. Si mi no a bai tras di mi amigonan, mi lo no a cai te na suela. Cada biaha e 'si mi a haci esaki of haci esaya' , comosifuera bo por exclui tur riesgo den bida. Matematicamente esaki no ta berdad, paso semper tin factornan cu por influencia e resultado.


Teksto: © Quito Nicolaas
Derechonan reservá: Quito Nicolaas
Nada for di e texto aki por wordu copia di un manera ò otro sin autorisacion antemano di e autor.

Sigui lesa ......