3. E storia di e prome homber bieu y e bina
Traducí pa: Digna Laclé



E biná cu boso ta mira 'ki ta mi esposa. Nos no tabata tin yiu. Un di e sirbientenan tabata tin un bunita y balente yiu homber chikito. Mi a tumé y crié mescos cu mi yiu. Despues di mi morto lo e heredá tur mi placa, tur mi fortuna……..

Añanan a pasa y mi yiu homber a crece bira un netji yoncuman. Un dia mi mester a sali di biahe pa basta tempo. Promé cu mi a bai mi a bisa mi esposa:
"Corda cuida mi yiu y su mama te dia cu mi bolbe….

"Asina cu mi a bai mi señora a cuminsa siña magia. Ora cu e tabata sa sufficiënte el a cambia e sirbiente cu su yiu den un baca y un bishé.Dia cu mi a bolbe di mi biahe mi a puntra mi casá:
"Na unda mi yiu y su mama ta…?

"Mi casá a contestá:…..
"E sirbiente a muri y e yiu a bai. Ya ta dos luna caba cu mi no a miré. Mi no sa na unda e ta….."

M
i a trata na haña mi yiu, pero envano. Ocho luna a pasa ….!

Den tempo di Bairam mi kier a duna un comemento pa tur mi amigonan. Mi a ordená mi mayordomo pa trece un baca gordo pa prepará un bon cuminda. El a haci esaki. Mi no tabata sa cu e baca ey tabata e mama di mi yiu. Net cu mi tabata bai maté mi a weita cu e baca su wowo tabata yen di tristeza y cu e tabata yora. Mi a bisa mi sirbiente:"Hibé numa, mi no por maté..…"

M
i señora tabata furioso. El a puntra:…"Pa kiko bo no ta mata e baca..?..Maté…., maté awor….!

Mi no por, mi a contestá. E sirbiente a hiba e baca y a maté, pero no tabata tin ni un tiki vet na dje.

E ora ey mi a bisa e sirbiente:
"Trece awor un bishé gordo, bunita pa nos prepara e cuminda.

"E criá a trece un bunita bishé gordo.

M
i no tabata sa cu esaki tabata mi yiu. E bishé a cai na rudia na mi pia y a wak mi den mi wowonan. Mi a keda mashá sorprendí. Mi dí cu e cria:
"Hiba e bishé aki. Cuidé masha bon mes. Trece un otro bishé pa nos preparé…."Mi esposa a rabia masha hopi y a bisa:
"Pa kiko bo bo no ta mata e bishé aki...? Maté…..!"

Pero mi no tabata por.

Su mañan mi mayordomo a bini cerca mi ora cu mi tabata so. El a bisa mi:…
"Mi yiu muher sa haci magia. Ora cu mi a hiba e bishé el a hari, pero despues el a cuminza yora. Mi a puntré ta pa kiko e tabata hari y awor e ta yora anto el a contesta:………
"

P
apa, e bishé aki ta yiu homber di nos amo. Mi a keda contento cu e no a maté, ta pesey mi a hari. Despues mi a yora pa motibo cu e mama sí nan a mata…!"

M
i a bai cu e mayordomo pa papia cu e yiu muher cu ta haci magia y mi a puntré:
"Bo por haci e bishé aki mi yiu homber bek? Bo ta kere cu bo por hasi esey….?"

A
nto el a contesta:
"Claro, mi por y lo mi haci esey si bo ta cumpli cu loke mi ta pidi…."

K
iko bo ta pidi, mi a puntra?
Y el a contestá:
"Mi ta desea pa bo yiu homber casa cumi y lo mi kier castigá e mal muher cu a cambia bo yiu den un bishé."

T
a bon, lo bo casa cu mi yiu homber. Bo por haci cu mi esposa kiko cu bo ke, pero no maté si. Kiko bo ke haci cu né…?

"Lo mi haci cu né mescos cu el a haci cu bo yiu….!"

Despues el a cohe un wea cu awa y a bisa algun palabra mágico. E awa aki el a tira riba lomba di e bishé y esaki a bira mi yiu bek.

Mi yiu….! Mi yiu stimá….! Mi a brasé y sunchi é y mi a bisé: "E mucha muher aki a salba bó, mi ta sigur cu lo bo ke casa cu né.

"Awor e mes mucha muher aki a cambia mi casá den un biná. Mi a desea esaki na luga di e forma i un baca. Asina lo e por biba den cas hunto cu nos. Awor mi ta na caminda pa bai bishitá mi yiu y mi casá ta cu mi…………

E
genio cu a scucha cu masha atencion a bisa: "Esey ta un storia masha bon mes……!"

A
sina ta cu mi ta debolde e homber rico mitá di su bida. Pero pa e haña e otro mitá e homber bieu cu e dos cachonan pretu mester bai conta un storia mucho mas mihor cu esun cu mi a caba di scucha…………

N
et cu e otro homber bieu kier a bai conta su storia Scheherazade a dal un grito:

"Solo a sali awor. Mi mester warda te mañan pa mi conta bo e storia di e homber bieu y su dos cachonan pretu………!"

Texto: ® Digna Laclé-Herrera
Derechonan reservá: Digna Laclé-Herrera
Nada for di e texto aki por wordu copia di un manera ò otro sin autorisacion antemano di e autora.
Promé version na papiamento 1993, Edicion revisá : 1994
Danki na sra. N. Hoevertsz cu a typ tur e storianan