|

Un dia un homber masha rico a sali pa hasi un biahe largo. El a hiba
cuné un macuto jen di fruta y pan pe come na caminda. Solo
tabata kima hopi y despues di a cana basta el a dicidi di bai sinta
bao di un palo banda di un rio. El a cai sinta y a cuminzá
come e frutanan. Mientras cu e tabata come e tabata tira e pipitanan
tras di su lomba. Ora el a caba di come el a bai laba su cara y su
mannan den e rio. Diripiente el a mira un genio su tras. E genio aki
a grité:
"Lanta riba, lo mi mata bo mescos cu bo a mata mi yiu."
Pero con bo ke mata mi mientras cu mi no a haci nada e homber
rico a contestá.
"Bo a mata mi yiu!"
Pero di ki manera mi por a mata bo yiu siendo mi no a weité!
Sintando bao di e palo ey bo tabata come fruta for di den bo
macuto y mientras bo tabata come bo tabata tira e pipitanan tras di
bo lomba. Na momento cu bo tabata tira e pipitanan bo tras, mi yiu
homber tabata pasando y un di nan a dale den su wowo y el a muri.
Ta pesey ábo tambe mester muri!
No tabata mi intencion pa maté. Corda riba mi casá
y mi yiunan. Kiko nan lo haci si bo mata mi? Mi tambe tin un yiu homber.
Ken lo mira pa mi pober yiu huérfano e orey?
Scheherazade a mira door di e bentana y a bisa:
"Mira! Solo ta saliendo. Mi mester stop."
Djey Dinarzade abisa:
"Mi ruman stimá contá mi e final."
Mi no por conta bo e finan pasobra awe mi mester muri. Si Sultan
laga mi biba un dia mas lo mi por contá bo e final.
Ora e Sultan a tende e cos ey el a bisa: "Lo mi warda
te mañan pa mi por tende e final di e storia."
Pa su mañan prome cu salida di solo Dinarzade a bisa:
"Ruman stimá si bo ta lantá mi ta pidi bo sigui
cu e storia."
Y e Sultan a bolbe bisa: "Si, mi tin gana di tende e final
di e storia
"
|
E ora ey Scheherazade a dicidi di sgui conta e storia
E
homber rico a mira cu e genio tabata tin intencion di kita su garganta
afó. Pesey el a bisa e genio, mi ta suplicá bo pa duna
mi tempo pa bai mira mi casá cu mi yiunan y regla tur mi asuntonan.
Despues lo mi bolbe na e lugar aki. Cuanto tempo bo mester
e genio a puntra! Un aña...! Lo mi ta bek na e lugar aki, awe
un aña. Esey mi ta priminti bo sin falta
Ta bon anto,
..mi ta acceptá.
E homber rico a bai cas y a conta su casá kiko a pasa.
El a regla tur su cosnan y despues cu un aña a pasa el a sunchi
su casá, su yiu homber y a sali pa bai na e lugar caminda el
a mira e genio pa e promé biaha. Mientras cu e tabata sintá,
wardando ariba e genio el a weita un homber bieu cu un biná
ta yega na e lugar. E homber bieu di cu ne:" Ta con biní
bo na e lugar aki caminda cu tin tanto spirito magico...? E lugar
aki ta masha peligroso
."
E homber rico a conté henter su historia.
Despues di a scucha cu atencion e bieu a bisa: "Ay, mi mester
keda pa mira kiko ta pasa ora cu e genio bini
"
Asina ta cu e homber bieu a cai sinta bao di e palo wardando riba
loke tabata bai sosodé.
Despues un otro homber bieu a pasa cu dos cachó pretu.
Ora cu e di dos homber bieu a tende e storia el a bisa: "Mi tambe
mester keda pa mira kiko ta pasa ora cu e genio bini
.."
Nan a warda y djei nan a mira un nubia mescos cu un nubia di stof.
Ora pa ora e tabata yega mas cerca. Den esey e nubia a habri y nan
a weita e genio. E genio a bisa:
"Lanta riba...! Lo mi matabo mescos cu bo a mata mi yiu..!"
E homber rico y e dos hombernan bieu a cuminzá yora. Despues
e homber bieu cu e biná a cai na rubia na pia di e genio y
a bisa:
"Scuchá mi, mi ta rogá bo o genio...! Mi
ta bai contá bo e storia di e biná aki cu mi ta guia.
Si bo ta gusta e storia aki mi ta pidi bo pa duna e homber rico mitá
di su bida bek
.. Y podise e otro homber bieu aki tin un bunita
storia riba su dos cachonan pretu. Si bo gusta e storia ey tambe lo
bo por duna e homber rico e otro mitá di su bida bek y asina
duné su libertad.....?"
Wel,
..di acuerdo
pero e storianan mester ta
bon mes,
.. hahahaha
|